Tom & Jerry - Tom Sportiv

Pisică de casă

Pisica de casă, sau pisică domestică, este un mamifer din ordinul carnivorelor, familia felinelor Felidae. Este asociată cu oamenii de peste 9500 ani[1] și în prezent este cel mai cunoscut animal domestic în toată lumea.[2] Pisica este foarte apropiată de pisica sălbatică europeană (Felis silvestris silvestris), ca și de pisica sălbatică africană (Felis silvestris libyca), împreună formând o unică specie: Felis silvestris (denumirea de Felis catus nu mai este valabilă). Există multe rase de pisici.
Sociabilitate

Prejudecata legată de pisici planează asupra solitarității sale, fiind un animal nesociabil. Acest concept este înlăturat de un studiu efectuat în anii '70 de către David MacDonald, cercetător la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Studiul a indicat faptul că o femelă este mai predispusă să stea cu o felină înrudită decât cu o alta din altă linie. Cercetătorul Randall Wolfe susține că acest lucru nu se manifestă și către partea masculină, indiferent de proveniența genetică a acestora.
[modificare]
Luptele între pisici

Câteodată pisicile care împart același mediu de viață pot să se lupte, fiind o modalitate de demonstrare a abilităților; poate fi totodată o joacă inofensivă. De asemenea, este și modul stabilirii unei ierarhii într-un grup de pisici sau o cale de atenționare a unei feline când încalcă o regulă a grupului. Pentru a fi despărțite, pisicilor trebuie să li se atragă atenția. Imediat ce s-au despărțit, acestea trebuie separate în încăperi separate, până când nu mai au tendința de a se lupta. Niciodată stăpânul nu intervine fizic în lupta lor, deoarece acesta poate fi zgâriat sau mușcat serios.
[modificare]
Zgâriatul

Pisicile au nevoie să zgârie, fiind procesul prin care se îndepărtează straturile inutile ale țesutului cornos care constituie ghearele. Prin întindere se exersează mușchii, încheieturile și tendoanele.

Dacă pisica zgârie mobila din casă, înseamnă că are nevoie de o suprafață pe care să își ascută ghearele. Pentru a elimina această problemă, stăpânii pot achiziționa suprafețe de ascuțit ghearele, poziționându-le în locuri cu cel mai mare interes pentru pisici.

Pisicile stresate sau bolnave pot zgâria sau mușca oamenii, comportament care poate apărea când pisica nu are chef de alintări și mângâieri, mai ales pe burtă. Mâna nu trebuie retrasă brusc din ghearele sau dinții pisicii, provocându-se astfel rănile mai grave. Pisica nu trebuie scuturată, lovită sau pălmuită, deoarece ea nu va înțelege de ce este bătută, ci doar că oamenii pe care îi iubește o lovesc din motive necunoscute.
[modificare]
Anatomie
[modificare]
Scheletul și mușchii

Scheletul capului pisicii

Scheletul pisicii este format din 250 de oase. La nivelul capului, dentiția cuprinde incisivii, caninii, premolarii de carne, dar nici un dinte „plat” (ca molarii) pentru a strivi hrana: aceștia nu sunt necesari pentru că pisica își „sfâșie” hrana cu ajutorul mușchilor puternici ai fălcilor, apoi și-o înghite fără a o mesteca. Vertebrele gâtului sunt scurte, iar coloana vertebrală foarte flexibilă. Vertebrele cozii prelungesc coloana vertebrală, numărul acestora variind în funcție de rasă. Coada are rol în echilibru. Labele anterioare se termină cu cinci „degete” prevăzute cu gheare retractile keratinoase; labele posterioare, mai lungi, se termină cu patru „degete”, de asemenea prevăzute cu gheare retractile.

Mușchii spatelui sunt foarte flexibili, cei ai labelor posterioare puternici, particularități care conferă animalului suplețe și o „detentă” amplă în sărituri.

Din cauza regimului alimentar mai diversificat și mai sărac în proteine, intestinele pisicii de casă sunt mai lungi decât cele ale strămoașei sale sălbatice. Această trăsătură, împreună cu diminuarea taliei sale, este adaptarea cea mai semnificativă a pisicii la noul său mod de viață.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pisică_de_casă

Întrebări şi răspunsuri despre pisica ta

Vrei să adopţi o pisică şi întrebi în stânga şi în dreapta cum se îngrijeşte? Unii zic ceva alţii îi contrazic aşa că nu şti ce să mai crezi. Iată câteva tips-uri pentru a o creşte cât mai bine :

Dacă îi tai ghiarele, împiedic deteriorarea obiectelor casnice?
Nu. Nu este o soluţie bună pentru că pisica nu îşi va pierde obiceiul de a-ş ascuţi gheruţele, chiar dacă vârfurile au fost tăiate. Rezolvi problema punându-i la dispoziţie un suport special creeat pentru această activitate.

Cea mai bună hrană constă în lapte şi peşte?
Nu. În cazul pisicilor adulte, laptele nu este un aliment suficient pentru că nu conţine toate elementele nutritive de care are nevoie animăluţul tău. Mai mult, unele feline, sunt chiar alergice la lapte. Peştele crud poate fi şi el dăunător, ducând la pierderea poftei de mancare şi la slăbire.

Trebuie să o spăl?
Nu. Dacă nu cumva ai de gând să o duci la un concurs de frumuseţe este inutil să îi faci baie pentru că se spală singură. Lingându-se, pisicile nu doar că îşi fac toaleta ci şi stimulează secreţia glandelor cutanate.

Vaccinarea şi deparazitarea sunt obligatoare?
Da. Ca şi în cazul câinilor, pisicile trebuie vaccinate şi deparazitate, chiar dacă le ţi în casă. Lucrul acesta te ajută şi pe tine, findcă anumite boli se transmit la om.

Sterilizarea se face după prima fătare?
Nu. Sterilizarea pisicii nu are nici o legătură cu faptul că a făcut pui sau nu. Cu cât este făcută mai repede cu atât este mai bine pentru sănătatea ei. Medicii veterinari consideră că este bine ca sterilizarea să fie făcută înainte ca pisica să împlinească 6 luni.

Blăniţa îi arată starea de sănătate?
Da. O blană aspră şi lipsită de vigoare este semnul unei boli.

Totul despre Golden Retriever

Buna, iubitori de caini! Ei bine, dupa cum am promis astazi va voi "povesti" despre o rasa foarte cunoscuta si indragita, nu numai pentru frumusetea sa, dar si pentru inteligenta sa! Aceasta rasa este Golden Retrieverul! Sper sa iti placa aceasta rasa!

Rasa: Golden Retriever
Caracteristici: Dimensiunea si greutatea
Înaltimea (pana la greaban)
Masculi: 56-61 cm
Femele: 51-56 cm
Greutatea
Masculi: 27-36 kg
Femele: 25-32 kg
Istoric: Primele inscrieri istorice cu privire la Golden Retriever dateaza de la inceputurile anilor 1800, cand rasa era un caine de vanatoare popular in Scotia. Aceasta rasa a fost creata in peninsulele britanice, cel mai probabil in urma incrucisarii unui retriever cu parul lung, bej, a unui Tweed Water Spaniel-ilor cu par scurt, a unor spaniel-i, setter-i si chiar a Newfoundland-ului sau Bloodhund-ului. Rasa si-a facut pentru prima data aparitia intr-o expozitie canina sub denumirea de Golden Flat-Coat. Ca si caine de talie medie, robust, rasa a fost apreciata pentru abilitatea sa de a vana atat pe teren, cat si in apa. Vanatorii ii admirau calitatile atletice si sarguinta, in timp ce membrii familiilor lor ii apreciau caracterul prietenos si tandru. La sfarsitul anilor 1800, Golden Retriever-ul era bine cunoscut in America de Nord si a fost inregistrat in American Kennel Club in 1925.
De-a lungul anilor, Golden Retriever-ii au devenit utili ca si caini-calauza pentru orbi, surzi sau alte persoane cu diferite handicapuri datorita inteligentei, disciplinei si temperamentului lor echilibrat, precum si datorita abilitatii lor de a se intelege de minune cu oamenii. Ei sunt antrenati ca si caini de terapie pentru a aduce alinarea persoanelor internate in azile si a copiiilor.
Aspect:
General: caine armonios, bine proportionat, activ, puternic, robust, cu miscare bine legata si expresie blanda.

Cap: bine proportionat si cizelat; craniul lat; bot puternic, lat si adanc; trufa preferabil neagra; stop bine definit.
Ochii: maro inchis, bine distantati; marginile pleoapelor sunt inchise la culoare.
Urechile: medii, prinse aproximativ la nivelul ochilor.
Maxilarele: puternice; muscatura in foarfece.
Gatul: neted si musculos.
Corpul: echilibrat, scurt; pieptul este bine coborat in zona sternala, coaste bine coborate si rotunjite; zona renala scurta, puternica si musculoasa.
Coada: bine prinsa si purtata la nivelul spatelui, lungimea sa ajungand pana la jaret; varful cozii nu este rasucit.
Membrele anterioare: drepte, cu osatura buna; umeri bine inclinati; omoplat lung, coate bine lipite de trunchi.
Membrele posterioare: puternice si musculoase; gambe solide; genunchi bine angulati; jareti bine coborati; aplomburi drepte; jaretii nu sunt rasuciti nici inspre exterior, nici inspre interior.
Labele: compacte si rotunde, cu degete inchise.
Roba: par de acoperire cu fir drept sau usor ondulat, formand franjuri; subpar des, strans pe corp, impermeabil.
Culoare: toate nuantele de auriu si crem; niciodata roscat sau acaju; sunt admise cateva fire albe, dar numai pe piept.
Dresaj: Golden Retreiver-ul este un caine inteligent si foarte usor de dresat. In afara de faptul ca sunt vanatori excelenti, aceasta rasa a fost antrenata pentru a acompania persoanele invalide, acestia fiind caini-calauza pentru orbi. Golden Retriever-ii au fost, de asemenea, utilizati pentru detectarea drogurilor si in actiunile de cautare si salvare.
Ingrijire: Rasa Golden Retriever isi schimba parul constant, pe tot parcursul anului. De aceea,este foarte indicat sa va constituiti o trusa de intretinere completa, cu cele mai utile tipuri de perii, descalcitori, foarfeci. In acest sens puteti beneficia de sfaturile unui medic veterinar sau a unui specialist de la un salon de cosmetica pentru animale. Si nu uitati de baile de care are nevoie aceasta rasa.
Boli: În general, Golden Retriever-ul este un câine cu riscuri de sănătate reduse. Totuși, următoarele boli sau afecțiuni au fost relatate:
-Torsiunea (dilatația) gastrică
-Displazia de șold
-Epilepsia
-Cataracta
-Diabetul
-Entropionul
Dacă cațelul dumneavoastra provine dintr-o linie în care ambii părinți au fost evaluați ca neavând probleme de displazie de șold sau probleme de ochi, atunci posibilitatea ca animalul să sufere de displazie de șold și probleme oftalmologice este în mare parte redusă.
Durata medie de viata:10-13 ani.

Sursa: http://alldogslover.blogspot.com/2012/01/golden-retriever.html

Cum iti ingrijesti cainele iarna?

Iarna- perioada in care cainele tau e predispus la degeraturi si alte boli care ii pot pune in pericol viata. Asa gandesc majoritatea crescatorilor de caini atunci cand aud spunandu-se acest cuvant. Dar, pentru a-l ajuta sa nu se imbolnaveasca, voi scrie in acest articol despre pericolele iernii.
1) In timpul anotimpului friguros va trebui sa continui sa ii ingrijesti dintii, ghearele, dar va trebui sa nu uiti mult de blana(coada) si urechile cainelui, deoarece in aceste parti ale corpului apar frecvent degeraturile. Degeraturile pot fi mai usoare, sau mai grave. Dar atunci cand urechile sau coada cainelui sunt inrosite, asigura-te ca te duci imediat la medic cu el.
2) Iarna, cainii au tendinta sa manance mai mult, asa ca oferai mai multa cantitate de hrana, deoarece corpul sau lupta cu frigul.
3) In cazul in care ai un caine cu parul scurt, vei fi nevoit sa ii cumperi o haina speciala, pe care o gasesti in pet shop-uri, pentru a-l feri de frig.
4) Cand faci plimbari cu cainele tau prin zapada, nu uita hainuta, dar si ghetutele! Ghetutele pentru caini, ofera protectie labutelor cainelui tau, pentru a nu ingheta.
5) In cazul in care ai un caine de crute, si nu ii dai voie sa intre in casa, asigura-te ca ii oferi un loc calduros cu multe paturi groase, care sa-i tina de cald.

Daca vei tine cont de aceste sugestii, cainele tau nu va avea probleme cu frigul, ajutandu-l sa treaca cu bine peste iarna!

Sursa: http://alldogslover.blogspot.com/2011/12/sezonul-rece-cum-iti-ingrijesti-cainele.html